<\/p>\n
C\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la pasajul acesta, Ioan 1:1-18, prologul Evangheliei dup\u0103 Ioan, \u015fi la ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u00e2nd autorul se refer\u0103 la slava Lui pe care el \u015fi primii cre\u015ftini au privit-o, mi-am adus aminte despre un eveniment din via\u0163a unui profesor din secolul al XIX-lea. Lobegott Friedrich Constantine von Tischendorf a fost preocupat toat\u0103 cariera lui s\u0103 studieze c\u00e2t mai multe manuscrise ale Noului Testament, cu scopul de-a recupera cumva forma sa originala. A\u015fa cum presupun c\u0103 cei mai multi stiti ca nu mai exist\u0103 originalele c\u0103r\u0163ilor din Biblie, astfel ca doar prin compara\u0163ia manuscriselor cele mai timpurii putem s\u0103 realiz\u0103m o aproximare a formelor originale ale acestor c\u0103r\u0163i. \u00centr-o vizit\u0103 \u00een Egipt, el a descoperit un manuscris care mai tarziu s-a numit \u201dCodex Sinaiticus\u201d, un exemplar din secolul al IV-lea al Bibliei \u00een greac\u0103 \u015fi astfel unul dintre copiile complete cele mai antice. Tischendorf descrie descoperirea pe care el a f\u0103cut-o \u00een felul urm\u0103tor:<\/p>\n
<\/p>\n
L\u00e2ng\u0103 muntele Sinai, in M\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2ntei Catarina, am descoperit comoara
tuturor cercet\u0103rilor mele. C\u00e2nd am vizitat m\u0103n\u0103stirea \u00een luna mai, 1844, am
observat, \u00een mijlocul unei s\u0103li mari, un co\u015f enorm plin de foi de pergament. Un
bibliotecar (un om foarte informativ) mi-a spus c\u0103 deja doua gramezi de h\u00e2rtii
asem\u0103n\u0103toare, foarte uzate \u015fi afectate de trecerea timpului fusesera arse. Ce
surpriz\u0103 a fost pentru mine c\u00e2nd am g\u0103sit \u00eentre aceste h\u00e2rtii un num\u0103r
semnificativ de pagini ale unei copii ale Vechiului Testament \u00een limb\u0103 greac\u0103,
care mi se p\u0103ruse a fi una dintre cele mai antice pe care o v\u0103zusem vreodat\u0103.
Autorit\u0103\u0163iile m\u0103n\u0103stirii mi-au dat voie s\u0103 iau o treime dintre foile de
pergament, sau aproximativ 43 de foi \u00eentru-c\u00e2t ei deja planificasera s\u0103 le ard\u0103.
\u00cens\u0103 nu-i am putut convinge s\u0103-mi dea restul. Satisfac\u0163ia enorm\u0103 pe care am
ar\u0103tat-o i-a f\u0103cut suspicio\u015fi \u015fi \u015fi-au dat seam\u0103 c\u0103 manuscrisul ar putea vi
valoros. Am transcris o pagin\u0103 din c\u0103r\u0163ile Isaia \u015fi Ieremia \u015fi i-am rugat pe
c\u0103lug\u0103ri s\u0103 p\u0103streze cu grij\u0103 oricare asemenea r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e de manuscrise pe care le
vor g\u0103si de acum \u00eencolo.<\/p><\/blockquote>\nIntre timp Tischendorf a reu\u015fit s\u0103 intre \u00een posesiunea manuscrisului, de\u015fi numai dupa 15 ani de zile de atunci. Ceea ce mi se pare cel mai interesant (iar pentru un profesor de Nou Testament a\u015fa cum sunt eu, cel mai ingrozitor lucru) este faptul c\u0103 acest manuscris al Noului Testament extrem de important aproape c\u0103 a fost ars, caz \u00een care n-am fi aflat niciodata despre el. Pentru Tischendorf, ca \u015fi pentru al\u0163i exper\u0163i \u00een domeniul Noului Testament din vremea lui p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, descoperirea manuscriselor c\u00e2t mai timpurii este extrem de important, fiind cheia pentru reconstituirea formei \u201coriginale\u201d a Noului Testament. Neav\u00e2nd exemplarele originalele, cu c\u00e2t mai timpurii sunt exemplarele pe care le avem acum, cu at\u00e2t mai aproape ne apropiem de forma lor original\u0103. Dac\u0103 unii dintre dumneavoastr\u0103 a\u0163i citit o traducere mai veche ale Bibliei, iar apoi a\u0163i citit una mai recent\u0103 (fie \u00een limba rom\u00e2n\u0103, fie \u00een englez\u0103), probabil c\u0103 a\u0163i observat c\u0103 exist\u0103 locuri unde unele cuvinte sunt schimbate, unde lipsesc fraze sau altele sunt ad\u0103ugate, sau alte asemenea schimb\u0103ri. Motivul schimb\u0103rilor sunt tocmai descoperiri ca cea a lui Tischendorf, adic\u0103 faptul c\u0103 traduc\u0103torii care au lucrat mai recent au avut acces la manuscrise mai antice dec\u00e2t traduc\u0103torii care au lucrat acum c\u00e2teva secole.<\/p>\n
Mul\u0163i \u00een vremea lui Tischendorf au avut o alt\u0103 g\u00e2ndire despre Biblie. Ei au considerat c\u0103 manuscrisele Bibliei trebuiesc s\u0103 se conformeze forma aprobat\u0103 de \u00cemp\u0103ratul Constantin cu un mileniu \u015fi jum\u0103tate \u00eenainte. Astfel ei n-au v\u0103zut nici o valoare \u00een p\u0103strarea manuscriselor vechi, mai ales manuscrise care erau diferite de versiunea \u201cofficial\u0103\u201d, \u00een timp ce c\u0103lug\u0103rii au f\u0103cut o gr\u0103mada de copii noi ale tipului de manuscris aprobat, care erau bine\u00een\u0163eles \u00eentr-o condi\u0163ie mai bun\u0103, fiind noi. \u00cens\u0103 ceea ce pentru unii n-a fost dec\u00e2t material folositor pentru aprinderea focului, pentru al\u0163ii a fost o eviden\u0163\u0103 importanta despre forma original\u0103 a Noului Testament \u015fi istoria copierii \u015fi a transmiterii sale. Ast\u0103zi c\u00e2nd citim Evanghelia dup\u0103 Ioan, citim o traducere ai c\u0103ror\u0103 tr\u0103duc\u0103tori au luat \u00een considerare manuscrisul descoperit de Tischendorf c\u00e2t \u015fi alte manuscrise asem\u0103n\u0103toare.<\/p>\n
V-am povestit despre experien\u0163a lui Tischendorf pentru c\u0103 ilustreaz\u0103 cum lucrurile unuia considerate gunoi sunt comoara altuia. Sper c\u0103 este clar cum considerarea acestui subiect este relevant la interpretarea lui Ioan 1:14. Imediat dup\u0103 ce citim \u201cCuv\u00e2ntul s-a f\u0103cut trup\u201d, citim mai departe c\u0103 \u201cnoi am privit slava Lui\u201d. \u00cens\u0103 la ce se refer\u0103 cuv\u00e2ntul \u201cslava\u201d? Const\u0103 oare \u00een ceea ce oameni consider\u0103 a fi glorioas\u0103? Sau oare a privi slava lui Dumnezeu \u00een via\u0163a lui Isus ne cere s\u0103 g\u00e2ndim altfel despre slav\u0103, despre glorie? Oare ceea ce noi pre\u0163uim este despre\u0163uit de Dumnezeu \u015fi ceea ce pre\u0163uie\u015fte Dumnezeu noi privim cu despre\u0163?<\/p>\n
Ca s\u0103 ne preg\u0103teasc\u0103 pentru a considera aceste lucruri, Evanghelia dup\u0103 Ioan \u00eencepe \u201cla \u00eenceput\u201d, cu un ecou din primul capitol din Geneza. Apoi introduce un concept familiar \u00een epoca \u00een care evanghelia a fost scris\u0103, \u00eens\u0103 care cere explica\u0163ie \u015fi clarifica\u0163ie \u00een vremea noastr\u0103. De ce spune Ioan c\u0103 \u201cLa \u00eenceput era Cuv\u00e2ntul\u201d? De ce folose\u015fte termenul \u201cCuv\u00e2nt\u201d \u015fi nu alte termen? De ce se prezint\u0103 ca \u015fi c\u00e2nd acest lucru ar fi u\u015for de \u00een\u0163eles? Dac\u0103 g\u0103sim r\u0103spunsul la \u00eentrebarea cea din urm\u0103, ne va ajuta s\u0103 \u00een\u0163elegem ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 spunem c\u0103 \u201cCuv\u00e2ntul s-a f\u0103cut trup\u201d \u015fi de asemenea semnifica\u0163ia faptului c\u0103, din perspectiva noastra, \u201ctrupul s-a f\u0103cut cuvinte\u201d \u2013 sau altfel zis, faptul c\u0103 noi privim spre Cuv\u00e2ntul-f\u0103cut-trup prin mijlocul unor cuvinte scrise, ca de exemplu cele pe care le-am citit \u015fi pe care le studiem \u00eempreun\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n
Sensul cuv\u00e2ntul rom\u00e2nesc \u201ccuv\u00e2nt\u201d nu corespunde \u00een mod precis la sensul cuv\u00e2ntului grecesc folosit aici \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan. Cuv\u00e2nt grecesc respectiv este logos din care se trage cuv\u00e2ntul rom\u00e2nesc logic\u0103 precum \u015fi \u201c-logia\u201d din cuvinte ca biologie sau teologie. Logos se refer\u0103 nu doar la cuv\u00e2ntul spus ci \u015fi la cuv\u00e2ntul g\u00e2ndit, ra\u0163iunea, g\u00e2ndul care exist\u0103 \u00een doar minte. Stoicii (o \u015fcoala filozofic\u0103 greac\u0103) au folosit termenul ca s\u0103 desemneze \u201csufletul lumii\u201d \u2013 un principiu pe care ei au crezut c\u0103 este responsabil pentru ordinea \u015fi organizarea ra\u0163ional\u0103 din univers. De la ei al\u0163ii au \u00eemprumutat termenul, \u00eentre care filozoful evreu Filon din Alexandria, un contemporan de-al Domnului Isus, care a folosit acest termen \u015fi concept filozofic ca s\u0103 explice cum un Dumnezeu transcendent \u015fi perfect ar fi putut interac\u0163iona cu lumea creat\u0103 \u015fi s\u0103 se fac\u0103 cunoscut oamenilor. Astfel acest termen, logos, Cuv\u00e2ntul, a fost folosit pentru multe secole, timp \u00een care a ajuns s\u0103 aib\u0103 o ad\u00e2ncime profund\u0103 de sens \u015fi de semnifica\u0163ie. Iar c\u00e2nd autorul acestei Evanghelii a scris c\u0103 Cuv\u00e2ntul s-a f\u0103cut trup \u00een via\u0163a uman\u0103 a lui Isus, a vrut s\u0103 spun\u0103 ceea ce contemporanii s\u0103i ar fi \u00een\u0163eles: Isus este exprimarea \u00eentr-o via\u0163\u0103 uman\u0103 a ra\u0163iunii \u015fi a sensului existen\u0163ei; el este exprimarea \u00eentr-o via\u0163\u0103 uman\u0103 a revela\u0163iei proprii a lui Dumnezeu.<\/p>\n
Ceva foarte asem\u0103n\u0103tor se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu se face trup \u015fi atunci c\u00e2nd trupul lui Isus se face cuvinte scrise, ajung\u00e2nd la noi prin mijlocul nara\u0163iunilor \u015fi al \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor din Evanghelii. Dumnezeu nu vine la noi \u201cvorbiind propria sa limb\u0103\u201d dac\u0103 putem s\u0103 spunem a\u015fa. Dumnezeu nu ne confrunt\u0103 cu esen\u0163a sa pur\u0103, adres\u00e2ndu-se omenirii cu provocarea de a \u00een\u0163elege ce este el \u015fi ce \u00eenseamn\u0103 el \u2013 ca \u015fi c\u00e2nd am putea noi \u00een\u0163elege infintul cu miin\u0163ile noastre finite. Dumnezeu \u00eensu\u015fi se apropie de crea\u0163ie prin crea\u0163ie. Acest principiu de \u00eentrupare \u00eendruma cre\u015ftinismul de-a lungul secoliilor, de exemplu c\u00e2nd primii cre\u015ftini au considerat c\u0103 r\u0103sp\u00e2ndirea evangheliei este mai important\u0103 dec\u00e2t p\u0103strarea cuvintelor exacte ale Domnului Isus. Astfel avem Evanghelii scrise \u00een greac\u0103 (limba cea mai larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een partea de est a Imperiului Roman) \u015fi nu \u00een aramaic\u0103, limba matern\u0103 a lui Isus. Oric\u00e2nd are loc o traducere, se pierde din sens \u015fi se adaug\u0103 la sens \u2013 motiv pentru care \u00een Italia exist\u0103 un proverb, \u201cun tr\u0103duc\u0103tor e un tr\u0103d\u0103tor\u201d. \u00cens\u0103 cre\u015ftinismul nu pretinde c\u0103 exist\u0103 o limb\u0103 divin\u0103 pe care to\u0163i trebuie s-o \u00eenve\u0163e dac\u0103 vor s\u0103 aib\u0103 de a face cu Dumnezeu. Dimpotriv\u0103, cre\u015ftinismul spune c\u0103 Dumnezeu poate, chiar trebuie, s\u0103 fie \u00eent\u00e2lnit printr-o via\u0163\u0103 uman\u0103, sau prin cuvinte umane.<\/p>\n
Un misionar \u015fi autor binecunoscut, Leslie Newbiggin, a scris: \u201cIdea c\u0103 cineva ar putea separa printr-un proces de distilare o evanghelie pur\u0103 \u015fi nedenaturat\u0103 de vreo adaugare cultural\u0103 este o iluzie. Mai r\u0103u, este o negare a evangheliei, pentru c\u0103 evanghelia are de a face cu cuv\u00e2ntul f\u0103cut trup\u2026Totu\u015fi evanghelia, care de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit este \u00eentrupat\u0103 \u00een forme culturale, pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii toate culturile \u2013 inclusiv cultura \u00een care a fost \u00eentrupat\u0103 \u00een original\u201d.<\/p>\n
Astfel orice form\u0103 a cre\u015ftinismului care pare a se axeze exclusiv pe preservarea sensului vechi, pe p\u0103strarea formelor vechi, a pierdut impulsul spre \u00eentrupare \u015fi traducere care a \u00eendrumat misiunea cre\u015ftin\u0103 de-a lungul secolelor \u015fi de asemenea a pierdut ra\u0163iunea at\u00e2t a compozi\u0163iei Evanghelilor \u00een greac\u0103, c\u00e2t \u015fi a traducerii lor \u00een nenum\u0103rate limbi (\u00eentre care \u015fi rom\u00e2n\u0103). Acest impuls spre \u00eentrupare \u015fi traducere este de asemenea o cheie important\u0103 care ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem cum Evanghelia dup\u0103 Ioan \u00eel prezint\u0103 pe Isus.<\/p>\n
Ar fi fost mult mai multe de spus despre acest pasaj din Evanghelie dup\u0103 Ioan, dar nu avem timp. \u00cen mod asem\u0103n\u0103tor, la sf\u00e2r\u015fitul Evangheliei, autorul recunoa\u015fte c\u0103 s-ar putea umplea toate c\u0103r\u0163ile din lume cu cuvinte depsre Isus. Astfel ne face con\u015ftient de un aspect important al revela\u0163iei lui Dumnezeu a\u015fa cum se prezint\u0103 \u00een aceast\u0103 Evanghelie. Dumnezeu fiind infinit \u00eentrece ceea ce s-a putut cuprinde \u00een anii vie\u0163ii umane a lui Isus, tot a\u015fa cum exist\u0103 mai multe evenimente din via\u0163a lui Isus dec\u00e2t au putut fi cuprinse in aceast\u0103 carte, sau celelalte trei scrise depsre el care sunt incluse \u00een Noul Testament, sau chiar \u00een toate celelalte c\u0103r\u0163i pe aceea\u015fi tem\u0103 care s-au scris de atunci. Evanghelia dup\u0103 Ioan ne atrage aten\u0163ia asupra acestui fapt de dou\u0103 ori aici \u00een prolog. Ne spune c\u0103 acest Cuv\u00e2nt este lumina care lumineaz\u0103 pe orice om, pe fiecare om. Tot a\u015fa se men\u0163ioneaz\u0103 cum Cuv\u00e2ntul a fost \u00een lume tot mereu \u015fi \u00eenainte de \u00eentrupare, care este introdus\u0103 abia \u00een versetul 14. C\u00e2nd autorul Evangheliei s-a referit la felulu \u00een care Cuv\u00e2ntul era \u00een lume \u015fi a fost respins, a avut \u00een vedere activitatea Cuv\u00e2ntului lui Dumnezeu prin \u00eentreaga istorie \u015fi nu numai \u00een Isus. Pentru autorul Evanghelie dup\u0103 Ioan, ca \u015fi pentru cre\u015ftini \u00een general, Isus este revela\u0163ia suprem\u0103 a lui Dumnezeu, dar \u00een nici un caz nu este prezentat ca fiind singura revela\u0163ie a lui Dumnezeu. Dac\u0103 unii cre\u015ftini nu \u00een\u0163eleg aceste lucruri, este (\u00eentr-un mod ironic) tocmai din cauza riscului pe care Dumnezeu \u015fi-l ia, riscul pe care autorii c\u0103r\u0163ilor Noului Testament \u015fi-l iau, pentru ca s\u0103 comunice evanghelia. Evanghelia nu r\u0103m\u00e2ne \u00een contextul s\u0103u original \u00een primul secol \u015fi \u00een greac\u0103, un context \u00een care \u00een\u0163elegerea sa \u00een mod gre\u015fit era mai pu\u0163in probabil. \u00cen contextul acela \u00eens\u0103, era mult mai clar c\u0103 autorul Evangheliei a fost dispus s\u0103 se foloseasc\u0103 de termeni din alte tradi\u0163ii de g\u00e2ndire religioas\u0103 ca s\u0103-\u015fi exprime propria credin\u0163a.<\/p>\n
Astfel ajungem la punctul principal, \u00een miezul prologului: ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u201cprivim slava lui\u201d? Unii cititori ai Evangheliei dup\u0103 Ioan au r\u0103mas cu impresia c\u0103 Isus aproape c\u0103 nu este uman, c\u0103 nu atingea p\u0103m\u00e2ntul c\u00e2nd mergea, cu o aureol\u0103 care str\u0103luce\u015fte \u00een jurul capului s\u0103u a\u015fa cum g\u0103sim \u00een picturi.<\/p>\n
Dar de multe ori ceea ce nu se aminte\u015fte \u00een text este la fel de important cu ceea ce se spune. \u00cen celelalte trei Evanghelii, se include o nara\u0163iune \u00een care Isus este pe Munte ca Moise (\u015fi cu Moise!) \u015fi hainele lui au str\u0103lucit \u00een mod vizibil. \u00cens\u0103 Evanghelia dup\u0103 Ioan nu include o asemenea nara\u0163iune, lucru care ne-ar surpinde dac\u0103 autorul s-a referit la o str\u0103lucire vizibil\u0103 atunci c\u00e2nd a scris c\u0103 \u201cam privit slava lui\u201d.<\/p>\n
Spre sf\u00e2r\u015fitul Evangheliei dup\u0103 Ioan gasim scopul cu care a fost scris\u0103 si este exprimat \u00een felul urm\u0103tor: aceste lucruri au fost scrise ca s\u0103 crede\u0163i c\u0103 Isus este Cristosul\u2026 Tot a\u015fa cum \u015ftim anumite lucruri din surse antice despre Cuv\u00e2ntul sau logos-ul, tot a\u015fa a existat o concep\u0163ie despre slava lui Mesia, unsul Domnului. Cele dou\u0103 personaje din Israelul antic care au fost unse cu untdelemn \u00een mod simbolic au fost regele \u015fi marele preot. Dac\u0103 un evreu facea referire la \u201cUnsul\u201d la singular, de obicei era vorba despre rege. Era vorba despre a\u015fteptarea ca Dumnezeu s\u0103 pun\u0103 din nou un urma\u015f de al lui David pe tron. Era vorba despre o restaurare a independen\u0163ei politice ale poporului. Era vorba despre o restaurare economic\u0103 na\u0163ional\u0103. Aceste a\u015ftept\u0103ri nu erau doar religioase ci \u015fi politice, na\u0163ionaliste \u015fi economice.<\/p>\n
Este absolut necesar s\u0103 \u00een\u0163elegem aceste lucruri ca s\u0103 ne d\u0103m seama c\u00e2t de ciudat\u0103 a sunat proclamarea primilor cre\u015ftini cum c\u0103 Isus este Mesia \u00een urechilor contemporanilor lor. Imagina\u0163i-v\u0103 un grup care pretinde c\u0103 pre\u015fedintele \u0163\u0103rii nu este nici cel ales \u00een ultimile alegeri presiden\u0163iale, nici oponentul s\u0103u, ci un alt om care nu de mult a fost pedepsit cu moartea fiind considerat un criminal. De obicei, dac\u0103 vorbim despre slav\u0103, nu ne referim la a\u015fa ceva. A\u015fa c\u0103 fel \u015fi fel de filozofi ar fi putut scrie ceea ce g\u0103sim \u00een primele 13 versete din Ioan. Dar asocierea pe care o face Evanghelia \u00eentre Cuv\u00e2nt \u015fi trup, sau mai literal carne, era surprinz\u0103toare. Fie \u00een iudaism fie \u00een g\u00e2ndire elenic\u0103, termenul carne avea conota\u0163ie de sl\u0103b\u0103ciune, de ceva departe de perfec\u0163iunea divin\u0103. Iar \u015ftiind c\u0103 autorul a avut \u00een g\u00e2nd carnea unui om crucificat, caracterul \u015focant al mesajului Evangheliei devine \u015fi mai clar.<\/p>\n
G\u0103sim acelea\u015fi ideei exprimate \u015fi \u00een referirile la \u00een\u0103l\u0163area Fiului Omului. De trei ori \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan, citim c\u0103 Fiul Omului trebuie s\u0103 fie \u00een\u0103l\u0163at \u015fi pe de o parte, \u00een\u0103l\u0163are uneori este un sinonim pentru exaltare. Dar \u00een limba aramaic\u0103, acela\u015fi cuv\u00e2nt avea \u015fi sensul de a r\u0103stigni \u2013 a ridica \u00een sens literal pe lemn. Aproape c\u0103 to\u0163i cre\u015ftini au vorbit despre r\u0103stignirea \u015fi exaltarea lui Isus. Autorul acestei Evanghelii \u00eens\u0103 a g\u0103sit o metod\u0103 de a le \u00eembina \u00eentr-o singur\u0103 expresie. Astfel el accentueaz\u0103 paradoxul glorific\u0103rii lui Isus prin mijlocul crucii.<\/p>\n
Oare de ce este important ca noi s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 slava la care Evanghelia dup\u0103 Ioan se refer\u0103 nu const\u0103 \u00eentr-o aureol\u0103 vizibil\u0103 care l-a \u00eenconjurat, sau c\u0103 nu se refer\u0103 la succesul s\u0103u? Pentru c\u0103 dac\u0103 nu \u00een\u0163elegem aceste lucruri, este posibil c\u0103 nu am fost confunta\u0163i \u00eentr-adev\u0103r de provocarea crucii, de scandalul unui Mesia care sufer\u0103 \u015fi moare.<\/p>\n
Dificultatea acestor ideii nu este ceva care ne confrunt\u0103 doar pe noi, privind de la o distan\u0163\u0103 istoric\u0103 semnificativ\u0103. Uneori suntem ispiti\u0163i s\u0103 credem c\u0103 dac\u0103 doar am fi putut c\u0103l\u0103tori prin timp, am putea merge \u00een primul secol, l-am vedea pe Isus cu ochii no\u015ftri \u015fi nu am mai avea nici o \u00eendoial\u0103, am g\u0103si r\u0103spunsurile la toate \u00eentreb\u0103rile pe care le avem. A g\u00e2ndi \u00een felul acesta \u00eens\u0103 trece cu vederea faptul c\u0103 au fost oameni care l-au v\u0103zut pe Isus cu ochii lor, care l-au auzit cu propriile lor urechi \u015fi totu\u015fi n-au crezut. Ca \u00een mai multe cazuri, cei care l-au cunoscut din copil\u0103rie nu au privit slava lui. Oamenii din satul s\u0103u natal l-au desconsiderat, iar familia lui la un moment dat au crezut c\u0103 \u015fi-a ie\u015fit din miin\u0163i. Astfel a privi slava lui este altceva dec\u00e2t doar s\u0103-l prive\u015fti. Faptul c\u0103 el a p\u0103rut a fi ordinar \u00een at\u00e2tea privin\u0163e i-a prevenit pe unii s\u0103 vad\u0103 \u00een el ceea ce a fost extraordinar.<\/p>\n
Astfel c\u0103 provocarea mesajului cre\u015ftin este urm\u0103toarea: Dac\u0103 eu l-a\u015f fi v\u0103zut \u00een trup, oare a\u015f fi privit slav\u0103 sau nu? A\u015f fi fost eu oare \u00eentre cei care au cerut un semn? Sau a\u015f fi spus \u00een schimb ca Petru, c\u0103 de\u015fi nu \u00een\u0163eleg tot ceea ce Isus a spus, recunosc c\u0103 n-am unde altundeva s\u0103 m\u0103 duc, pentru c\u0103 recunosc c\u0103 el are cuvintele vie\u0163ii ve\u015fnice?<\/p>\n
Piedica cea mai mare care ne poate preveni de a privi slava lui este faptul c\u0103 ceea ce noi oamenii credem c\u0103 este glorios nu neap\u0103rat este privit a\u015fa de Dumnezeu. Pavel a scris c\u0103 nebunia lui Dumnezeu este mai \u00een\u0163eleapt\u0103 dec\u00e2t \u00een\u0163elepciunea omului. Tot a\u015fa ru\u015finea lui Dumnezeu, dac\u0103 putem spune a\u015fa, umilin\u0163a lui Dumnezeu, este mai plin\u0103 de slav\u0103 dec\u00e2t slava uman\u0103. Dar este important s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 slava lui este \u015fi altfel dec\u00e2t slava noastr\u0103. Evanghelia ne spune c\u0103 slava lui Dumnezeu, \u00een primul secol, nu s-a g\u0103sit \u00een palatul lui Cezar sau \u00een alte locuri asem\u0103n\u0103toare. Slava lui s-a g\u0103sit, spre surprinderea tuturor, pe drum spre cruce.<\/p>\n
Prologul Evangheliei dup\u0103 Ioan se axeaz\u0103 pe Cuv\u00e2ntul f\u0103cut trup, Isus Hristos. \u00cen scrisorile lui Pavel, citim c\u0103 acela\u015fi Duh care a fost \u00een Hristos acum locuie\u015fte \u00een noi \u015fi cum c\u0103 noi suntem trupul lui Hristos. A\u015fa c\u0103 provocarea mesajului Evangheliei dup\u0103 Ioan nu este doar s\u0103-l privim pe Isus \u00eentr-un anumit fel, dintr-o anumit\u0103 perspectiv\u0103, ci s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m ca Dumnezeu s\u0103 lucreze \u00een \u015fi prin noi \u00een mod asem\u0103n\u0103tor. \u015ei ast\u0103zi oamenii au nevoie s\u0103 priveasc\u0103 slava lui, dar dac\u0103 n-o pot vedea \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u00een vie\u0163ile noastre, unde o vor putea vedea? Noi ca \u015fi cre\u015ftini urm\u0103m pe unul respins de lume \u015fi privim slava lui Dumnezeu tocmai acolo. Iar atunci c\u00e2nd \u00een\u0163elegem c\u0103 slava lui Dumnezeu este f\u0103cut\u0103 perfect\u0103 prin sl\u0103b\u0103ciune, lucruri minunate se pot \u00eent\u00e2mpla.<\/p>\n
<\/div>\n<\/body><\/html>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
I thought I\u2019d share a sermon I preached recently in a church in Romania. Any resemblance to another sermon I preached recently in English is entirely uncoincidental\u2026 Noi am privit slava Lui C\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la pasajul acesta, Ioan 1:1-18, prologul Evangheliei dup\u0103 Ioan, \u015fi la ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u00e2nd autorul se […]<\/p>\n","protected":false},"author":136,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-2278","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"yoast_head":"\n
Noi Am Privit Slava Lui (Ioan 1.1-18)<\/title>\n<meta name=\"description\" content=\"I thought I'd share a sermon I preached recently in a church in Romania. Any resemblance to another sermon I preached recently in English is entirely\" \/>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Noi Am Privit Slava Lui (Ioan 1.1-18)\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"I thought I'd share a sermon I preached recently in a church in Romania. Any resemblance to another sermon I preached recently in English is entirely\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Religion Prof: The Blog of James F. McGrath\" \/>\n<meta property=\"article:author\" content=\"http:\/\/www.facebook.com\/religionprof\/\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2009-07-13T19:25:00+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/blogger.googleusercontent.com\/tracker\/7622297540113836091-4467859783743494737?l=exploringourmatrix.blogspot.com\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"James F. McGrath\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:creator\" content=\"@ReligionProf\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"James F. McGrath\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"17 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html\",\"url\":\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html\",\"name\":\"Noi Am Privit Slava Lui (Ioan 1.1-18)\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/#website\"},\"datePublished\":\"2009-07-13T19:25:00+00:00\",\"dateModified\":\"2009-07-13T19:25:00+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/#\/schema\/person\/78342576667b872e3d259c153ce4c5bf\"},\"description\":\"I thought I'd share a sermon I preached recently in a church in Romania. Any resemblance to another sermon I preached recently in English is entirely\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Noi Am Privit Slava Lui (Ioan 1.1-18)\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/#website\",\"url\":\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/\",\"name\":\"Religion Prof: The Blog of James F. McGrath\",\"description\":\"The Blog of Dr. James F. McGrath, Clarence L. Goodwin Chair in New Testament Language and Literature at Butler University, Indianapolis\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/#\/schema\/person\/78342576667b872e3d259c153ce4c5bf\",\"name\":\"James F. McGrath\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/88ca096942acd474313f7ef4227a49da?s=96&d=identicon&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/88ca096942acd474313f7ef4227a49da?s=96&d=identicon&r=g\",\"caption\":\"James F. McGrath\"},\"description\":\"Clarence L. Goodwin Chair in New Testament Language and Literature at Butler University in Indianapolis, Indiana, USA. BD University of London, PhD Durham University. Author of John's Apologetic Christology, The Only True God, Theology and Science Fiction, and The Burial of Jesus, as well as (with Charles Haberl of Rutgers University) the two-volume Mandaean Book of John critical edition, translation, and commentary. Also author of numerous articles (and a few science fiction short stories) and the editor or co-editor of several volumes.\",\"sameAs\":[\"https:\/\/amzn.to\/3Ge8ul5\",\"http:\/\/www.facebook.com\/religionprof\/\",\"https:\/\/www.instagram.com\/jamesfmcgrath\/\",\"https:\/\/www.linkedin.com\/in\/jfmcgrat\/\",\"https:\/\/twitter.com\/ReligionProf\",\"http:\/\/www.youtube.com\/religionprof\",\"https:\/\/soundcloud.com\/religionprof\",\"https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/James_F._McGrath\"],\"url\":\"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/author\/james-f-mcgrath\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Noi Am Privit Slava Lui (Ioan 1.1-18)","description":"I thought I'd share a sermon I preached recently in a church in Romania. Any resemblance to another sermon I preached recently in English is entirely","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Noi Am Privit Slava Lui (Ioan 1.1-18)","og_description":"I thought I'd share a sermon I preached recently in a church in Romania. Any resemblance to another sermon I preached recently in English is entirely","og_url":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html","og_site_name":"Religion Prof: The Blog of James F. McGrath","article_author":"http:\/\/www.facebook.com\/religionprof\/","article_published_time":"2009-07-13T19:25:00+00:00","og_image":[{"url":"https:\/\/blogger.googleusercontent.com\/tracker\/7622297540113836091-4467859783743494737?l=exploringourmatrix.blogspot.com"}],"author":"James F. McGrath","twitter_card":"summary_large_image","twitter_creator":"@ReligionProf","twitter_misc":{"Written by":"James F. McGrath","Est. reading time":"17 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html","url":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html","name":"Noi Am Privit Slava Lui (Ioan 1.1-18)","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/#website"},"datePublished":"2009-07-13T19:25:00+00:00","dateModified":"2009-07-13T19:25:00+00:00","author":{"@id":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/#\/schema\/person\/78342576667b872e3d259c153ce4c5bf"},"description":"I thought I'd share a sermon I preached recently in a church in Romania. Any resemblance to another sermon I preached recently in English is entirely","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/2009\/07\/noi-am-privit-slava-lui-ioan-1-1-18.html#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Noi Am Privit Slava Lui (Ioan 1.1-18)"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/#website","url":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/","name":"Religion Prof: The Blog of James F. McGrath","description":"The Blog of Dr. James F. McGrath, Clarence L. Goodwin Chair in New Testament Language and Literature at Butler University, Indianapolis","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/#\/schema\/person\/78342576667b872e3d259c153ce4c5bf","name":"James F. McGrath","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/88ca096942acd474313f7ef4227a49da?s=96&d=identicon&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/88ca096942acd474313f7ef4227a49da?s=96&d=identicon&r=g","caption":"James F. McGrath"},"description":"Clarence L. Goodwin Chair in New Testament Language and Literature at Butler University in Indianapolis, Indiana, USA. BD University of London, PhD Durham University. Author of John's Apologetic Christology, The Only True God, Theology and Science Fiction, and The Burial of Jesus, as well as (with Charles Haberl of Rutgers University) the two-volume Mandaean Book of John critical edition, translation, and commentary. Also author of numerous articles (and a few science fiction short stories) and the editor or co-editor of several volumes.","sameAs":["https:\/\/amzn.to\/3Ge8ul5","http:\/\/www.facebook.com\/religionprof\/","https:\/\/www.instagram.com\/jamesfmcgrath\/","https:\/\/www.linkedin.com\/in\/jfmcgrat\/","https:\/\/twitter.com\/ReligionProf","http:\/\/www.youtube.com\/religionprof","https:\/\/soundcloud.com\/religionprof","https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/James_F._McGrath"],"url":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/author\/james-f-mcgrath"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2278","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/wp-json\/wp\/v2\/users\/136"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2278"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2278\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2278"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2278"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.patheos.com\/blogs\/religionprof\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2278"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}